The Language of the Thracians – Geographical names (Ivan Duridanov)

Leave a comment

Geographical names (A – Z)

Achelos, Acheln (Leo Gramm., Georg. Amartol., Georg. Mon.; AD 917) – small river near the town ofAnchialo (Pomorie) on theBlack Sea. The name is explained from the IE *kel- ‘water’, preserved in the Lith. hydronym Akkl (lake). It is also compared with the Lydian river name of Achéles, Akéles, the Phrygian akala ‘water’. As identical are given also the name of Achelos of five rivers inGreece. The same Thracian name is hidden in the name of the smallBlack Sea town ofAnchialo, attested by Strabo under the form of Anchiál and by Apian as Anchíalos, which is in fact a Grecized form of the Thracian name, linked with the Greek word anchíalos ‘coastal’. More

Advertisements

Marea Zeita Bendis

Leave a comment

bendis

Medalion ce reprezinta pe zeita Bendis, descoperit la Gradistea Muncelului, datare dupa anul 79 e.n.

Marea zeita Bendis (Bhendis, Mendis, Mhendis) era divinitatea feminina din pantenonul nord-tracic care se ocupa cu destinele oamenilor, asemeni Ursitoarelor.

Numele zeitei este compus din radacina teonimului indo-european bhend care inseamna “a lega” sau “a indoi”, de unde provine si cuvantul anglo-saxon bind sau germanicul binden.

Din aceasta mcia dar pretioasa idee, putem deduce cu usurinta ca unul din apelativele primordiale ale zeitei era de “Zeita destinului” sau “Zeita Tesatoarelor”, Zeita Sortii”, “Zeita Ursitoare”.

Ea, asemeni Ursitoarelor, se ocupa cu destinele oamenilor, indo-europenii fiind prin excelenta adoratorii credintei in predestinare.

Este foarte probabil ca dupa cucerirea romana a Daciei, Bendis sa fi fost asimilata de zeita Diana (Artemis la greci).

Bendis mai era si zeita legaturilor matrimoniale, dragostei si sentimentului amoros, asemeni zeitei scandinave Freya, Afroditei elene, zeitei Albina a etruscilor, Ishtar a asiro-babilonienilor, Inanna a sumerienilor, Dzydzilelyaa a vechilor poloni, Prende a albanezilor, Shiva a slavilor sau Venus a romanilor.

Toate casatoriile se oficiau in numele ei, sub binecuvantarea ei divina.

Cultul zeitei Bendis a fost preluat si de greci, devenind cult statal la Atena inca din secolul V i.e.n. Era adorata in special in timpul ceremoniilor numite Bendideia cand aveau loc doua ceremonii etnice: una formata din traci si alta din atenieni.

Templul zeitei Bendis, asociata de atenieni cu Artemis, se numea Bendideion si era situat pe dealul Munychia, situat in partea Atenei numita Pireu, colina ce are inaltime de aprox 86 de m. Astazi poarta numele de Kastella. Mai tarziu, dupa secolul II i.e.n. mai putem gasi un templu al zeitei pe tarmul vestic al Hebrului, in Balcani.
Cultul ei este atestat si in Asia Mica, mai exact in Bithinia, sau chiar in Egiptul Ptolemeic.

Pe reliefuri si statuete, zeita Bendis este reprezentata purtand vesminte trace si boneta traca (frigiana, frigienii erau de neam tracic). Uneori, zeita are o sulita in mana stanga si o cupa in cea dreapta. Pe unele monezi, ea apare fie tinand doua sulite si un pumnal, fie doua torte sau o torta si o patera.

Bendis mai avea si diverse atribute cum ar fi vanatoarea, dar aparea si sub forma unei zeite a Lunii, asemeni Hecatei.

bustul-de-bronz-de-la-piatra-rosie

Bendis – Bustul de bronz de la Piatra Rosie, infatisand-o pe zeita cu sanii mari, ceea ce reprezinta caracterul fertil dar si amoros al zeitei.

bendis-din-tanagra-figurina-din-teracota-secolul-iv-ien

Bendis din Tanagra, localitate situata in Attica, la nord de Atena (figurina din teracota, secolul IV i.e.n.)

stela-votiva-a-zeitei-bendis-descoperita-la-pireu-sec-iv-ien

Stela votiva a zeitei Bendis descoperita la Pireu (sec IV i.e.n.)

Articol scris de Kogaion

Echinocţiul de Primăvară în istoriografia romană

1 Comment

Conform astrologiei si legilor naturale, primavara incepe odata cu Echinoctiul de Primavara.

Odata cu Echinoctiul de Primavara, Soarele intra in primul semn zodiacal; semnul berbecului.

Anul acesta, el va avea loc pe 20 Martie, orele 13:44.

El marcheaza inceputul primaverii in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica.


tabel

equinox

quarterpoints4

La romani, anul nou incepea odata cu luna Martie, luna zeului razboiului, dar asta pana la Numa Pompiliu.

marte

Marte (în latină Mars) a fost zeul roman al războiului. A fost numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) şi Marspiter (Mars Pater, Tatăl), e inclus în triada protectoare a Romei, împreună cu Jupiter şi Quirinus.

El a dorit sa schimb datina stramoseasca si sa inceapa noul an cu luna Ianuarie, luna inchinata lui Ianus, simbolizand pacea si fericirea eterna.

Ianus mai era si zeul pacii, al linistei intre popoare, al progresului si evolutiei unui popor prin pace si civilizatie.

Numa Pompiliu era de parere ca poporul roman poate progresa doar prin pace, razboiul insemnand intuneric, Ianus biruind intunericul si oprind nenorocirile din calea oamenilor.

Romanii faceau sacrificii si aduceau jertfe lui Ianus pentru prosperitate si fericre in casele lor.

Ianus era reprezentat deseori cu doua fete, semnificand trecutul si viitorul, fiind cel mai vechi zeu al Italiei.

O veche legenda spune ca Ianus ar fi adus o colonie in Latium si ar fi asezat-o pe dealul Janiculum, cuvant derivat de la Janus (Ianus). El a primit apoi pe Saturnus, Titanul izgonit din Olimp de catre fii sai urmand a trona impreuna in Latium. Saturnus, recunoscator, ii dadu puterea sa vada trecutul si viitorul Aceasta infatisare cu doua fete il facuse pe celebrul poet Ovidiu sa spuna ca Ianus este singurul zeu care isi poate vedea posteriorul.

Dupa Numa Pompiliu, templul lui Ianus era deschis in timp de razboi si inchis in timp de pace.

januskeycock

Ianus (sau janus,Ianus bifrons) a fost una dintre cele mai vechi divinităţi din mitologia romană. La origine, Ianus a fost un rege care a domnit în Latium în epoca de aur. După moarte a fost divinizat. Ca zeu protector al Romei i se atribuia un miracol care a salvat cetatea de o invazie a sabinilor:

Natura invie odata cu echinoctiul de primavera, un nou an incepe si bucuria dainuie in sufletele oamenilor, luna Martie da Pamantului o noua viata.

Tot in Martie, dar pe 1, romanii celebrau cu fast si amploare o sarbatoare numita Matronalia, “Ziua Mamei”, sarbatoare inchinata Mamei Mari (Terra Mater) si tuturor mamelor din lume, sub aspectul ca femeia ca mama este datatoare de viata vesnica simbolizand fertilitatea eterna.

Virgil spunea ca “Martias kalendas esse feminarum” ceea ce inseamna ca toate calendele lunii Martie sunt inchinate femeii; mamelor noastre.

Cato Censorul atribuia luna Martie femeilor, spunand ca “Podoaba femeii nu este aurul sau bijuteriile si nici rochiile brodate cu fir sau purpura, ci buna cuviinta, dragostea de barbat si de copii, supunerea, modestia”.

Tot in Martie, romanii sarbatoreau pe Juno-Lucina, zeita nasterilor. I se spunea Lucina de la lux – lumina, findca ea ajuta pruncii sa iasa la lumina din pantecele mamelor.

Tot ea alina durerile nasterii la femei, fiind invocate de ele in acest moment.

“Durerea imi inclesteaza pantecele, Juno-Lucino, ajuta-ma” zice un personaj din Plaut “Tu voto parturienti ades” – Tu zeita ajuta pe cea care naste – pomeneste autorul Tristelor.

In luna Martie, femeile duceau flori la templul zeitei. Ovidiu zicea in opera lui numita Fastes: “Dati zeitei flori, caci ei ii plac ghirlandele proaspete de verdeata si impodibiti capul zeitei cu iedera si flori”.

Iuno (Iuno)

Iuno (sau Iunona,Iuna) este echivalentul roman al zeiţei greceşti Hera. Părinţii zeiţei sunt Saturn (zeu) şi Ops, ea este sora mai mică şi soţia lui Jupiter/Zeus.

La aceasta sarbatoare nu puteau participa burlacii sau celibatarii, ci doar cei ce alcatuiau o familie, un camin, cei ce perpetuau neamul roman. Celibatarii erau considerati tradatori deoarece nu perpetuau neamul roman.

O casa fara urmasi era considerate o casa blestemata, iar luna Martie era considerate ca timpul perfect pentru a perpetua neamul; romanii, ca si celelalte neamuri indo-europene, find de parere ca in luna Martie, atat femeile cat si barbatii atign cel mai ridicat nivel de fertilitate si atunci sunt binecuvantati de catre zei pentru a duce mai departe neamul lor.

La 1 Martie, romanii ofereau femeilor martisor.

happyspringequinox08

Articol scris de Kogaion

Echinocţiul de Primăvară în istoriografia romană

1 Comment

Conform astrologiei si legilor naturale, primavara incepe odata cu Echinoctiul de Primavara.

Odata cu Echinoctiul de Primavara, Soarele intra in primul semn zodiacal; semnul berbecului. More