Arta Renasterii

Leave a comment

Nucleul Renasterii este reprezentat de Florenta secolului XV. Cel mai important eveniment al secolului este caderea Constantinopolului, fapt ce va asigura occidentului o afluenta deosebita de carturari greci, care vor emigra in statele apusene, de teama represaliilor otomane.

Ca elemente arhitecturale ce fac referinta la acest eveniment, avem catedrala San Marco, ce reprezinta copia fidela a catedralei Sfintilor Apostoli de la Constantinopol.

In secolul XIV apare tema de reflectie a intalnirii celor trei mari religii monoteiste : iudaismul, crestinismul si mahomedanismul. Circuitul arab (islamic) Mesopotamia-Africa-Spania precede schimbul cultural vehiculat de evrei, apoi de grecii bizantini. Prin acestia, occidentalii vor descoperi clasicismul antic, si reprezentantii acestuia, in special Aristotel.

Circuitul prin Bizant se va intensifica dupa Cruciada a IV-a, in partea apuseana a Europei acumulandu-se o masa de intelectuali bizantini. Grecii vor ajunge profesori de limba greaca in tari din vestul Europei. Prin intermediul lor, occidentalii vor reusi sa inteleaga sistemul de gandire bizantin.

Odata cu Renasterea, centrul de greutate si perspectiva omului prin mantuire vor trece in universul omului : trupul (reactualizarea gandirii medicale) motiv teologic (cunoscand omul, Il poti cunoaste pe Dumnezeu). Michelangelo si Leonardo da Vinci asista la disectii si deseneaza partile corpului uman, ce vor constitui planse stiintifice, rationale.

Perioada Renasterii aduce cu ea si dezvoltarea arheologiei ca stiinta. Renascentistii descopera talentul reprezentarii trupului omenesc.

“Omul Vitruvian” de Leonardo da Vinci

“Renovatio hominis” reprezinta recuperarea interesului pentru om, renascentistul cautand sa umanizeze natura.

“Cultul ratiunii si disegno” desen, proiectie mentala (imaginatie). Neoplatonismul reprezinta o gandire apropiata de vechiul platonism, insumand si o serie de elemente crestine.

In 1439 are loc Conciliul de la Florenta, unde se incearca unificarea Bisericii. Ghemistos Plethon va tine prelegeri pe diverse teme filosofice, unde va asista si Cosimo de’Medici, care va lua hotararea de a infiinta Academia Neoplatonica, patronata de Pico della Mirandola si Marcello Ficino.

Acest fenomen va fi reluat in spatiul german, incepand cu secolul XVIII.

Cateva idei fundamentale renascentiste:

  • Arta ordoneaza si unifica materia
  • Arta este creativa (fantezia/disegno)
  • Arta se inspira din natura, din esentialitatea lucrurilor
  • Arta reprezinta opera mintii (da Vinci)
  • Arta este rationala
  • Arta cuvantului trebuie sa fie aidoma vizualului
  • Artistul reprezinta realitatea, nu o copiaza

In secolul XV se vor pune bazele picturii, ca arta. Tehnica perspectivei transpune lumea tridimensionala pe un suport bidimensional.

Capela Sixtina, pictata de Michelangelo reprezinta o serie de desene ca Facerea Lumii sau diversi profeti si preotese ezoterice, precum si scene din Vechiul Testament. Aici, putem observa o insufletire a picturii, sculpturii si arhitecturii.

Peretele altarului ce reprezinta “Judecata de Apoi”

Interior

Plafonul Capelei Sixtina – Fragment cu motivul Crearea lui Adam

Renasterea se va extinde in restul Europei pana in secolul XVII. In tot acest timp, vor exista si alte manifestari artistice, precum manierismul si barocul.

Manierismul reprezinta sfarsitul Renasterii italiene (1520-1600) :

– in artele plastice se pastreaza ideea reprezentarii realitatii, contrastul clar-obscur

– tematica ramane aceiasi (Antichitatea bazata pe mitologie cu influente pagane)

– se va constata o oarecare oboseala; artistul ramanand sa dezbata tehnici de creatie

– accentul se va pune pe creator, care este centrul creatiei

– apare tema curgerii si tema miscarii

Caracteristici : alungiri ale corpului, posturi neverosimile, disproportii ale decorului.

Maniera, in arta renascentista, reprezinta cunoasterea aprofundata a modalitatii de creatie: lumea este paralela, ireala, dar posibila in imaginatia receptorului.

Tabloul manierist reprezinta o pledoarie pentru capacitatile creative ale artistului, dar acesta nu mai respecta principiul frumusetii numarului si a simetriei.

Jacopo da Pontormo “Coborarea lui Iisus de pe cruce”

Literatura incepe sa fie constienta de importanta ei, in modelarea limbii si in gasirea unor noi valente pentru cuvinte si limbajul lor.

Insusi Michelangelo se abate spre manierism, la sfarsitul carierei sale, experimentand posturi contorsionate ale corpului (postura serpentinata).

Tema antitezelor si a contestarii precede un curent nou si devine tot mai vehementa in romantism si in avangardism.

Barocul reprezinta un curent amplu, o miscare artistica a contrareformei. Arta barocului este subordonata intereselor politice. Propaganda vizuala se va face prin arhitectura, sculptura si pictura, caracteristicii artei vizuale.

Piata Sfantului Petru (Piazza San Pietro) din Roma, realizata de Bernini (baroc arhitectural)

“Eneas scapa din Troia” de Federico Barocci, 1598 (barocul in pictura)

“Prometheus” de Nicolas-Sébastien Adam, 1737 (barocul in sculptura)

Bisericile apar extrem de ornamentate si incarcate cu detalii. Cele austriece sunt foarte dinamice, accentul cazand pe complexele din altare, in special pe statuetele ce reprezinta ingeri.

Pentru separarea planului Ceresc de cel Lumesc, se folosesc nori.

Iluzia este un element central la stilul baroc. Lumea transcendenta este foarte aproape, devenind o lume posibila.

Articol scris de Kogaion

Advertisements

Viata grea a navigatorilor in timpul calatoriei lui Magellan (1519-1522)

Leave a comment

Ferdinand Magellan

Ferdinand Magellan

Antonio Pigafetta “Insemnari despre Lumea Noua”

[…] Mancam biscuiti, dar nu mai erau biscuiti, ci pulberea lor, amestecata cu bucati de vierme, pentru ca acestia mancasera ce era bun; putea foarte tare a urina de soarecei, si beam apa galbena putrezita de multe zile, si mancam niste piele de bou; […] piei foarte aspre din pricina soarelui, ploii si a vantului.

Le lasam vreme de patru sau cinci zile in mare si apoi le puneam pe jaratec si asa le mancam, si de asemenea de multe ori mancam si rumegus de lemn.

Soarecii se vindeau cu jumatate de ducat unul si nici asa nu se gaseau prea multi. Dar peste toate nenorocirile, aceasta era cea mai rea: cresteau gingiile la unii deasupra dintilor atat jos cat sis us, incat cu nici un chip nu mai puteau manca… Si astfel se prapadeau de acest betesug.

Murira 19 oameni si uriasul, impreuna cu un Indian de pe pamantul Verzin. Douazeci si cinci sau treizeci de oameni se imbolnavira, pe unii ii dureau bratele, pe altii picioarele sau alte parti, astfel ca putini ramasera sanatosi […].

In aceste trei luni si douazeci de zile am mers aproape patru mii de leghe fara oprire prin aceasta mare Pacifica (intr-adevar e foarte pasnica, pentru ca in aceasta mare n-am avut furtuna) fara a vedea nici un pamant, ci numai doua insulate nelocuite, pe unde nu gasiram decat pasari si copaci; le numiram Insulele Nenorocite. Sunt departe una de alta la doua sute de leghe. Nu gasiram fundul pe langa ele, vazuram numai multi rechini […].

(Cu Magellan in jurul lumii, Bucuresti, Ed. Stintifica, 1960)

Articol scris de Kogaion