Marea Zeita Bendis

Leave a comment

bendis

Medalion ce reprezinta pe zeita Bendis, descoperit la Gradistea Muncelului, datare dupa anul 79 e.n.

Marea zeita Bendis (Bhendis, Mendis, Mhendis) era divinitatea feminina din pantenonul nord-tracic care se ocupa cu destinele oamenilor, asemeni Ursitoarelor.

Numele zeitei este compus din radacina teonimului indo-european bhend care inseamna “a lega” sau “a indoi”, de unde provine si cuvantul anglo-saxon bind sau germanicul binden.

Din aceasta mcia dar pretioasa idee, putem deduce cu usurinta ca unul din apelativele primordiale ale zeitei era de “Zeita destinului” sau “Zeita Tesatoarelor”, Zeita Sortii”, “Zeita Ursitoare”.

Ea, asemeni Ursitoarelor, se ocupa cu destinele oamenilor, indo-europenii fiind prin excelenta adoratorii credintei in predestinare.

Este foarte probabil ca dupa cucerirea romana a Daciei, Bendis sa fi fost asimilata de zeita Diana (Artemis la greci).

Bendis mai era si zeita legaturilor matrimoniale, dragostei si sentimentului amoros, asemeni zeitei scandinave Freya, Afroditei elene, zeitei Albina a etruscilor, Ishtar a asiro-babilonienilor, Inanna a sumerienilor, Dzydzilelyaa a vechilor poloni, Prende a albanezilor, Shiva a slavilor sau Venus a romanilor.

Toate casatoriile se oficiau in numele ei, sub binecuvantarea ei divina.

Cultul zeitei Bendis a fost preluat si de greci, devenind cult statal la Atena inca din secolul V i.e.n. Era adorata in special in timpul ceremoniilor numite Bendideia cand aveau loc doua ceremonii etnice: una formata din traci si alta din atenieni.

Templul zeitei Bendis, asociata de atenieni cu Artemis, se numea Bendideion si era situat pe dealul Munychia, situat in partea Atenei numita Pireu, colina ce are inaltime de aprox 86 de m. Astazi poarta numele de Kastella. Mai tarziu, dupa secolul II i.e.n. mai putem gasi un templu al zeitei pe tarmul vestic al Hebrului, in Balcani.
Cultul ei este atestat si in Asia Mica, mai exact in Bithinia, sau chiar in Egiptul Ptolemeic.

Pe reliefuri si statuete, zeita Bendis este reprezentata purtand vesminte trace si boneta traca (frigiana, frigienii erau de neam tracic). Uneori, zeita are o sulita in mana stanga si o cupa in cea dreapta. Pe unele monezi, ea apare fie tinand doua sulite si un pumnal, fie doua torte sau o torta si o patera.

Bendis mai avea si diverse atribute cum ar fi vanatoarea, dar aparea si sub forma unei zeite a Lunii, asemeni Hecatei.

bustul-de-bronz-de-la-piatra-rosie

Bendis – Bustul de bronz de la Piatra Rosie, infatisand-o pe zeita cu sanii mari, ceea ce reprezinta caracterul fertil dar si amoros al zeitei.

bendis-din-tanagra-figurina-din-teracota-secolul-iv-ien

Bendis din Tanagra, localitate situata in Attica, la nord de Atena (figurina din teracota, secolul IV i.e.n.)

stela-votiva-a-zeitei-bendis-descoperita-la-pireu-sec-iv-ien

Stela votiva a zeitei Bendis descoperita la Pireu (sec IV i.e.n.)

Articol scris de Kogaion

Advertisements

Falusul

24 Comments

431983-the-viegeland-phallus-artsy-in-a-very-creepy-kind-of-way-1

Societatea actuala pare a fi instaurat un cult al organelor sexuale feminine. Revistele pentru femei publica tot mai des articole despre clitoris, vulva si vagin asemuindu-le cu flori gingase. Piesa Monoloagele vaginului este un succes international, iar expozitiile de nuduri feminine sau de fotografii artistice ale zonelor ascunse ale femeilor sunt la mare cautare. Vulva a devenit brusc o opera de arta.

Cum ramane cu simbolul barbatiei? Popoarele antice foloseau orice prilej pentru a imortaliza schite de falusuri, pana cand pudoarea a pus stapanire pe noi. Acum asistam la o rasturnare de situatie.

Inca de la inceputuri, falusul simbolizeaza masculinitatea, forta si chiar viata.

In Grecia si Roma Antica, imagini ale falusului erau prezente aproape peste tot. Pe vase erau pictate falusuri, sculpturile si decoratiunile le prezentau de asemenea, iar de la multe ceremonii publice nu lipseau penisurile erecte, gigantice. Aceasta obsesie/ admiratie fata de penis influenta viata sociala, privata, sistemul juridic, politic s.a.

phallus-cc-zoe52

In Roma Antica, baietii obisnuiau sa poarte pandantive aducatoare de noroc ce erau sub forma de falusuri. Casele erau decorate cu membre uriase. Rolul lor era acela de a proteja casa si de a le ura oaspetilor bunastare si fertilitate. Imaginati-va cum ar reactiona o femeie din zilele noastre daca ar intalni o statueta explicita in casa unui barbat…

crane
Undeva in Evul Mediu, penisul a devenit ceva necurat (in ambele sensuri). Sexul era pus la zid si catalogat drept arma a diavolului. Operele de arta in care era evident cultul penisului au fost fie “castrate”, fie acoperite.

Cel mai mult s-a lucrat probabil la ascunderea penisului din Dorset. Pe dealurile din Dorset, Anglia este sculptat cel mai mare penis erect – 8 m – impreuna cu purtatorul sau.

Artefactele de la Pompei sunt varianta incipienta a pornografiei. Daca astazi noi asociem termenul pornografie cu filme deocheate si poze datatoare de senzatii tari, aflati ca el a fost prima data folosit in 1850 pentru a descrie cataloagele de arta cu schitele operelor de la Pompei.

untitled

Freud este cel care a inventat conceptul de invidie fata de penis. Acest sentiment pare a fi specific numai femeilor. El este legat de sentimentul de castrare al fetitelor atunci cand descopera ca nu sunt detinatoare ale obiectului puterii. Aici intervine si teoria referitoare la complexul lui Oedip. Observand ca nu au cum sa isi domine mama, fetitele dezvolta o pasiune pentru tata si incearca sa il seduca. Teoria a fost adeseori criticata, iar pasiunea lui Freud pentru sexualitate i-a dominat obsesiv cercetarile.

Conceptul poate fi extins si la zilele noastre, numai ca invidia fata de penis este mai degraba un fenomen raspandit in randul barbatilor. Datorita mediatizarii importantei marimii, tot mai multi barbati se simt complexati de “micimea” lor. Operatiile de marire a penisului, pastilele si accesoriile care permit sau promit acest fapt sunt la mare cautare.

Avand in vedere obsesia marimii si cultul pentru organele sexuale femeiesti, doua fenomene specifice zilelor noastre, am putea crede ca era venerarii falusului a disparut. In realitate, cultul falusului exista in continuare, dar date fiind conditiile, apare intotdeauna disimulat, mascat. Ganditi-va numai la zgarie-nori, la rachete, la masini tot mai mari. Grandoarea, maretia, masculinitatea lor cu ce se aseamana oare?

woman-phallus

Articol preluat dupa

http://www.yuppy.ro/articol/sex/1294/Invidie-fata-de-falus.html