Faimoasa broderie moldoveneasca ce contine influente bizantine, a fost terminata in 1477. In prezent ea se afla la Manastirea Putna.

Maria de Mangop a fost fiica lui Ioan Olobei si a Mariei Asan Paleolog, avand descendenta bizantina, fapt ce se poate constata datorita vulturului bicefal bizantin, aflat pe acoperamant.

Maria de Mangop a fost de asemenea si a doua sotie a domnitorului moldovean Stefan cel Mare (1457-1504).

Dimensiunile acoperamantului de mormant sunt de 190×102 cm.

Scurta descriere ce apartine lui Claudiu Paradais “Comori ale spiritualitatii romanesti la Putna”, Iasi, 1988:

“[…] Pe un fond de atlaz rosu, sub o arcada trilobata, sprijinita pe doua fascicule de cate trei colonete, doamna Maria, cea de-a doua sotie a lui Stefan cel Mare, fiica lui Ioan Olobei de Mangop si a Mariei Asan Paleolog, descendenti ai marilor imparati bizantini, isi doarme somnul de veci.

Mainile ii sunt incrucisate pe piept, iar peste chipul ei oval , cu ochii inchisi, cu sprancenele arcuite si cu trasaturile foarte fine, pluteste o liniste adanca, linistea desavarsita a mortii.

O coroana mareata, cu fleuroni inalti, batuta cu pietre scumpe, sugerate in brodaj de matase rosie, verde si albastra, ii acopera capul; din marginile ei se desprind cate patru siruri de margele, flancandu-i simetric obrajii.

Cercei mari cu pandativi, asemanatori acelora descoperiti in timpul sapaturilor arheologice de la Suceava, anul 1955, ii impodobesc urechile; pe sub ei coboara deasupra gatului o plasa fina de aur, inconjurand barbia, usor ascutita.

Tunica de brocart argintiu cu reflexe albastre si aurii, este brodata in motive stilistice vegetale, reprezentand flori, frunze si fructe de rodii. Se incheie in fata cu 14 nasturi si se termina la gat cu un guler inalt, ornat cu motive florale, cu sugestii de pietre scumpe si cu doua mici medalioane in cuprinsul carora se afla cate o cruce incarligata.

In jurul acestui guler, o capa de blana cade armonioasa pe umeri, incheindu-se cu doi nasturi in fata, iar de sub ea, se evazeaza larga si fastuasa, in jos, mantia de ceremonie, brodata cu aceleasi motive in aceleasi nuante cromatice ca si tunica.

Intreaga imagine se incadreaza intr-un chenar marginal dreptunghiular, de-a lungul caruia este brodata inscriptia comemorativa, intrerupta la cele patru colturi de medalioanele cu monograme si simboluri dupa cum urmeaza: in coltul stang de sus si in cel drept de jos, figureaza cate un vultur bicefal, reprezentand emblema imperiala a Bizantului; in coltul stang de jos este brodata o monograma semnificand primele trei litere din numele Paleolog, monograma ce se repeta – in pozitii diferite – si pe arcada treflata, in cele doua medalioane de deasupra capitelurilor.

In sfarsit, in coltul drept de sus, este brodata o alta monograma, ceva mai complicata, in care savantul francez Gabriel Millet a descifrat numele Asanis sprijinindu-se pe inscriptia unei icoane donata de Maria de mangop Manastirii Grigoriu, de la Muntele Athos, in cuprinsul careia se pot citi cuvintele: Rugaciunea preaevlavioasei Doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovalahiei […]”.

Asadar, putem observa ca zvastica (cruce gamata sau incarligata, cu bratele indoite) era folosita ca simbol religios chiar si in timpurile romanesti medievale.

Acest simbol sacru este prezent in cultura si traditiile neamului nostru multimilenar si face parte din patrimoniul nostru cultural.

Articol scris de Kogaion