Hidromelul (hrana zeilor)

Leave a comment

In epoca preistorica mierea a fost singura substanta dulce concentrata folosita pe scara larga in alimentatie iar din cercetarile arheologice hidromelul (miedul,vinul de miere) a fost prima bautura alcoolica fermentata cu mult inaintea bauturilor obtinute din fructele pomilor fructiferi,vita de vie si cereale. More

Advertisements

Hidromelul (Hrana Zeilor-Miedul)

Leave a comment

1024x768vikinggot

In epoca preistorica mierea a fost singura substanta dulce concentrata folosita pe scara larga in alimentatie iar din cercetarile arheologice hidromelul (miedul,vinul de miere) a fost prima bautura alcoolica fermentata cu mult inaintea bauturilor obtinute din fructele pomilor fructiferi,vita de vie si cereale.

Prepararea si folosirea hidromelului este amintita si in scrierile antice geto-dace, celto-germanice, balto-slave, finno-ugrice, babiloniene, egiptene, romane dar si elene.

232052276_37409e1815

Dacia,in care apicultura era dezvoltata folosea mierea si celelalte produse apicole.

Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata ca nivelul de cultura si civilizatie al Tracilor n-a fost egalat in antichitate pe intreg teritoriu European.

Daco-getii s-au desprins din masa triburilor Trace, incepand sa-si contureze un profil de civilizatie distincta pe la inceputul primului mileniu inainte de Cristos.

Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata profilul poporului si folosirea produselor apicole si al hidromelului.

“Posidoniu afirma ca misii,neam Trac din dreapta Dunarii se feresc din cucernicie a manca vietati motiv pentru care nu se atingeau de carnea turmelor lor.Se hranesc insa cu miere,lapte si branza,ducand un trai linistit.”(Straban,Geografia-in jurul anului 25-a.Ch.)

“Lcuitorii din Dacia sunt obisnuiti cu miere cu lapte si fier. “(Ptolemeu,Geografia -in jurul anului 150 p.Ch).

“De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie a Banatului si am trecut peste mai multe rauri navigabile, dintre cele mai mari,dupa Istru,era asa-numitul Drecon,apoi Tigas si Tifisas. Pe acestea le-am trecut in barcile de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor ,iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare si anume in loc de grau,mei,iar in loc de vin,mied dupa cum il numesc localnicii.” (Priscus,sec.V.p.Ch).

Dupa ce marele preot Deceneu, colaboratorul apropiat al regelui Burebista, a poruncit sa se distruga plantatiile de vita de vie si sa nu mai bea vin, poporul (tracii sudici) a continuat sa prepare bere Tracica sau mied intrucat aveau miere din belsug.

Traditia folosirii miedului se pastreaza in continuare la Geto-Dacii romanizati,la proto-romanii din perioada de trecere la feudalism, precum la urmasii populatiei ramanizate din tinuturile romanesti.

Antonio Maria Gratianii spunea pe la 1564 despre moldoveni:

“De vin nu duc lipsa, dar folosesc mult miedul, ca unii ce au miere multa.”

Ca medicament era pretuit ca preventiv impotriva ciumei.

Desi Europa este locul de origine al prepararii hidromelului, astazi doar putin hidromel se produce in Europa de vest.

uppsala41

In Anglia exista o companie care produce hidromel, in Franta productia industriala nu depaseste 3000 de hectolitri.

Polonia produce doua feluri de hidromel dupa metodele traditionale:

Dwojniac (invechit 5-7 ani) si Trojniac (invechit cel putin 3 ani).

Conform catalogului”wines and vines” (vinuri si vite de vie) in 1970 existau in America de Nord trei companii producatoare.

Marea majoritate a vinurilor de miere este vin cuser.

Hidromelul se poate prepara prin:

1. Metoda Godan (cu maia de struguri)
2. Metoda Derosne si Layens (cu pastura)
3. Metoda Cabas si Ware (cu drojdie de vin)
4. Metoda Jacquemine (fermenti selectivi)

Dupa metoda de preparare hidromelul poate fi:
-sec
-dulce
-sampanizat.

heathers-mead

Preparat in conditii optime respectand tehnologia hidromelul poate concura cu succes vinurile de marca:vinurile de Rin, Champagne, Bordeaux, Xeres, Malaga.

Aceste scurte informatii speram sa va trezeasca curiozitatea si interesul pentru prepararea unei bauturi sanatoase, gustoase si reconfortante.

Bibliografie:
-Maria Teodorescu “Bauturi si preparate din miere” Editura Tehnica Bucuresti,1977.
Prepararea,ingrijirea si obtinerea hidromelului este descrisa la paginile 5-107.
-Eva Cranc,Mierea ,Editura Apimondia,1977-hidromelul este prezentat la paginile 385-400.

mead02

mead01

mead02_xl

Carol cel Mare şi primul capitular pentru Saxonia (778 d.Hr.)

6 Comments

raphael_charlemagne

1. Este plăcut tuturor ca bisericile lui Christos, care acum se construiesc în Saxonia şi care sunt închinate Domnului, să se bucure nu de mai puţină, ci de mai multă şi mai aleasă cinstire decât templele mincinoase ale idolilor.

2. Dacă cineva se adăposteşte într-o biserică, nimeni să nu îndrăznească să-l scoată din biserică prin violenţă, ci să fie lăsat în pace până când va fi adus în faţa unei adunări de judecată, şi, potrivit cinstirii datorate Domnului, sfinţilor şi bisericii înseşi, să-i fie cruţate viaţa şi toate membrele. Mai mult, să fie judecat şi să fie lăsat să se apere cât poate de bine; şi să fie adus în faţa regelui şi acesta să-l trimită unde va crede de cuviinţă, după mila sa.

3. Dacă cineva va intra cu forţa în biserică şi va lua ceva de acolo, prin silnicie sau prin viclenie, sau dacă va da foc bisericii, să fie pedepsit cu moartea.

4. Dacă cineva, din duşmănie faţă de creştinism, va dispreţui Postul Paştelui şi va mânca carne, să fie pedepsit cu moartea. Dar să fie înainte consultat un preot şi să se cerceteze dacă nu cumva nevoia l-a împins să mănânce carne.

5. Dacă cineva a ucis un episcop, preot sau diacon, să fie de asemenea pedepsit cu moartea.

6. Dacă cineva, împins de Diavol, va crede, după obiceiul păgânilor, că un bărbat sau o femeie este vrăjitor sau vrăjitoare şi că mănâncă oameni, şi pe acest temei va arde acea persoană, sau va da carnea acelei persoane altora să o mănânce, sau o va mânca el însuşi, să fie pedepsit cu moartea.

7. Dacă cineva, potrivit riturilor păgâne, va arde trupul unui om mort, lăsând doar oase şi cenuşă, să fie pedepsit cu moartea.

8. Dacă de acum înainte cineva din neamul saxonilor, va dori să se ascundă nebotezat va lua în derâdere botezul şi va dori să rămână păgân, să fie pedepsit cu moartea.

9. Dacă cineva va sacrifica un om Diavolului şi, după obiceiul păgânilor, îl va aduce ca ofrandă demonilor, să fie pedepsit cu moartea.

10. Dacă cineva va unelti împreună cu păgânii sau va dori să li se alăture împotriva creştinilor, să fie pedepsit cu moartea; şi oricine a consimţit la aceeaşi înşelăciune împotriva regelui şi a poporului creştin, să fie pedepsit cu moartea.

11. Dacă cineva se va dovedi necredincios regelui, să fie pedepsit cu moartea.

12. Dacă cineva o va silui pe fata stăpânului său, să fie pedepsit cu moartea.

13. Dacă cineva îşi va ucide stăpânul sau stăpâna, să fie pedepsit aşijderea.

14. Dar dacă cel care a comis aceste crime pe ascuns se va duce de bună voie la un preot şi, după spovedanie, va dori să facă penitenţă, să-i fie cruţată viaţa pe temeiul mărturiei preotului.

15. Fiecărei biserici enoriaşii să-i dăruiască o casă şi două mansi de pământ, şi pentru fiecare 120 de oameni, nobili şi liberi, sau neliberi, să-i fie daţi bisericii un slujitor şi o slujnică.

16. Şi s-a hotărât, pentru slava lui Christos, ca din orice va fi adus la vistierie, fie pentru o încălcare a păcii sau pentru orice pedeapsă de orice fel, şi din toate veniturile aparţinând regelui, să fie dată o zecime bisericilor şi preoţilor.

17. De asemenea, împuternicit de Dumnezeu, le poruncesc tuturor, atât nobili cât şi oameni liberi sau neliberi, să dea o zecime din bunurile şi munca lor bisericilor şi preoţilor. Din ceea ce Dumnezeu va da fiecărui creştin, o parte trebuie înapoiată lui Dumnezeu.

18. Iar în ziua Domnului să nu se ţină nici o adunare sau divan de judecată, decât în cazul unei pricini grabnice de mare însemnătate, şi toţi să se ducă la biserică pentru a asculta cuvântul Domnului, şi să fie liberi pentru rugăciuni şi fapte bune. De asemenea, de sărbători, să se închine lui Dumnezeu şi slujbelor bisericii şi să se abţină de la adunări laice.

19. De asemenea, s-a stabilit prin aceste edicte ca toţi copiii să fie botezaţi până într-un an, şi am hotărât că cine nu-şi va aduce copilul să fie botezat în acest timp şi nu va avea sfatul sau încuviinţarea preotului, să plătească, dacă este nobil 120 de solidi, dacă este om liber 60, iar dacă nu este om liber 30.

20. Dacă cineva va încheia o căsătorie interzisă sau ilegală va plăti, dacă e nobil 60 de solidi, dacă este liber 30, dacă nu este 15.

21. Dacă cineva se închină izvoarelor, arborilor şi pădurilor, sau dacă face vreo ofrandă potrivit obiceiurilor păgâne şi dacă merge la ospeţe în cinstea idolilor, să plătească 60 de solidi dacă este nobil, 30 dacă este om liber, 15 dacă nu este om liber. Dacă nu poate plăti, atunci el va fi încredinţat Bisericii, pe care o va sluji până când toţi solidi vor fi achitaţi.

22. Poruncim ca trupurile saxonilor creştini să fie înmormântate în cimitirele bisericilor şi nu în movilele păgânilor.

23. Poruncim ca prezicătorii şi ghicitorii să fie încredinţaţi bisericii şi preoţilor.

[…]

33. Cu privire la sperjur, să se urmeze legea saxonilor.

34. Interzicem tuturor saxonilor să ţină întruniri publice, cu excepţia cazului în care trimisul nostru (missus), urmând porunca noastră, îi va chema să se adune. Fiecare comite va ţine adunarea sa şi va orândui dreptatea în comitatul său.

charlemagne_and_pope_adrian_i1

Articol scris de Kogaion