Zeita Bendis din mitologia tracã, adoratã de geto-daci ca zeitã a Lunii, a pãdurilor si a farmecelor. Bustul de bronz descoperit la Piatra Rosie o înfãtiseazã cu sânii proeminenti cât si afirmatia lui Herodot (Istorii, IV, 94;V,7) care sustine cã era adoratã de femeile trace indicã faptul cã era o zeitã a dragostei, a maternitãtii, a feminitãtii în general.

 

Cavalerul Trac Zeu tânãr apartinând pantneonului mitologic trac din aria balcanicã si danubianã reprezentat cãlare îndeosebi pe fond cinegetic. Desi atributele si originea sunt obscure, pare sã fi fost rezultatul unui sincretism rapid datorat penetratiei, romane în ariile cultului sãu. Sunt argumente cã ar fi patronat rãzboiul si cultul funerar dat fiind aparitia pe un numãr mare de stele funerare târzii. Iconografia localã l-a pãstrat sub forma Sf.Gheorghe (C.R. Vulcãnescu, mitologia romanã, Bucureti, 1995.) Pe teritoriul României au fost gãsite peste 200 de imagini de epocã, atestând cultul Cavalerului Trac în Dobrogra, Oltenia, Transilvania.

 

Deceneu Sacerdot dac zeificat, mare preot în timpul lui Burebista pãstrând totusi structura de erou civilizator. Dupã Iordanes, Deceneu era un om de o vastã eruditie care a avut un rol principal în instruirea spiritualã a stratului ierarhic superior de sacerdoti si nobili daci. {Observând înclinatia lor de al asculta în toate si inteligenta lor nativã, el I-a initia aproape în toatã filozofia, cãci era un maestru priceput în aceasta.

 

El i-a încvãtat etica, dezvãtându-I de obiceiurile lor barbare I-a instruit în fizicã fãcându-I sã traiascã potrivit cu legile naturii, pe care Gotii (Getii) transcriindu-le le pãstreazã pânã azi (sec.VI) cu numele de Belagines, i-a învãtat logica fãcându-I superiori celorlalte popoare în ce priveste mintea, arãtându-le practica, I-a îndemnat sã -si trãiascã viata întru fapte bune; demonstrându-le teoria, I-a învãtat sã contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor si toatã astronomia, lãmurindu-I cum creste si scade discul lunii si cu cât globul de foc al soarelui întrece mãsura rotunjimii pãmântului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la rãsãrit la apus, ca sã se apropie sau sã se depãrteze de polul ceresc} (Getica, XI, 69-70).

 

Ca mare preot si ca vicerege, apoi rege el însusi, Deceneu a dispus de o dublã autoritate moralã si politicã (organizându triburile si casta sacerdotalã). Derzelas Zeu apartinând mitologic dacogetice având un cult de origine autohtonã. Este considerat fie un zeu al sãnãtãtii, al energiei vitale umane (I.I. Russu) fie o divinitate subpãmânteanã (I.H. Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec.III. î.e.n..

 

Gebeleizis Zeu al cerului înnourat si pluvial în mitologia dacogeticã, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, în onoarea sau împotriva cãruia dacii trãgeau cu sãgeti, considerat uneori si zeu al luminii , fiind un zeu important.

 

 

Herodot îl aminteste (Istorii IV, 94) citindul dupã Zamolxes, context din care rezultã cã ar fi douã ipostaze ale aceluiasi zeu uranian si veche divinitate dacogeticã, patronul aristocratiei, care ulterior, datoritã dezvoltãrii religiei a suportat un sincretism cu Zamolxis, probabil sub presiunea teologicã a preotilor. Iambatoules Zeu cu atribute incerte.

 

Kogaionon Munte sacru din mitologia dacogeticã, în masivul cãruia se localizau sediul si sactuarul lui Zamolxis cât si locuinta Marelui Preot dac .

 

Cea mai probabilã localizare e vârful Omul din Bucegi. Ktistai Sectã de anahoreti daci (Stabon în Geografia, VII;3;3). În traducerea lui I.I. Russu “Ktistai” înseamnã “strãlucitorii”.

 

O altã denumire a lor este kapnobatai tradus de V.Pârvan prin “cãlãtori prin fum”. Ioseplus Flavius (Antichitãti iudaice, XVIII;1;5;22) folosind pentru aceiasi tagmã cuvântul :pleistoii ii comparã cu secta esenienilor. Pleistoi Termen grec indicând un ordin preotesc sau monastic din Dacia ai cãrei membrii duceau o viatã asceticã riguroasã comparabilã cu viata comunitãtii esenienilor de la Qumran.

 

Istoricii români îi considerã de fapt întreg clerul geto-dac .

 

Pleistoros Zeu trac adorat de daci, dupã Herodot si de Apsintieni (Istorii, IX;119) iar dupã Iosephus Flavius (Antichitãti iudaice; XVIII,22) zeu al pleistoilor daci, considerat zeu al rãzboiului.

 

Zamolxis Dupã scriitor Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) întelept initiat (Strabon, Iordanes), întelept prepilagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic psihoterapeut (sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformatoir religios cultural si politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitãtii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si înviat (Celsus), divinitate femininã (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E.R. Dodds), zeu dyonisiac dupã modelul Sabazius (G.G.Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V.Pârvan), zeu uranian (M.Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu Htonic (H.Daicoviciu), zeu Htonic (I.I.Russu), divinitate initiaticã (T.Herseni), profet Htonic, naturist si initiatic al unui zeu suprem (R.Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.Busuioceanu), zeu totemic întruchipând ursul (R.Vucãnescu), un zeu care reapare periodic (Al.Popescu), Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcãnescu).

 

Este cert cã acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O datã la 4(5) ani se sacrificã un sol sacrificiul nu se producea pe pãmânt ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. Dacã solul nu murea era învinuit si se trimitea alt sol. Doctrina zamolxianã avea, în linii mari, urmãtoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului,mai ales la caste ktistailor, ai cãror membrii erau lipsiti de teamã -cunoasterea astrelor -morala dreptãtii si a cinstei -Conturul personalitãtii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicalã, mitul unitãtii spirit-trup, respecti;divinitate-umanitate (confirmat de trimiterrea ritualã a solului în cer), mitul unitãtii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totalã a thanatofobiei (confirmatã de constiinta dacilor cã, initiati între Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevãrat). Urme ale cultului zamolxian se gãsesc în folclorul românesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare. Zbelsusdos Zeu din mitologia tracã, simbolizat lumina cu fulger.

 

Articol preluat de la: http://blog.360.yahoo.com/blog-nZ0z6mszbrTdL2Uwxwy.G5BKMwY1zk3IYfw-?cq=1&p=20

 

 

                   

 

 

                      Zalmoxis                                                                                      Bendis